Noţiuni privind Geografia României

 

 

 

Aşezarea geografică a României
 
Pe glob, România este situată în emisfera nordică, la intersecţia paralelei de 45 grade latitudine nordică cu meridianul de 25 grade longitudine estică. Raportându-ne la Europa, România se află la egală distanţă de limitele de vest, nord şi de est ale Europei, astfel se poate spune că se află în centrul Europei. Suprafaţa României este de 238.391 km pătraţi.
Ţările vecine României sunt Ucraina (în nord şi în est), Moldova (în nord-est), Ungaria (în nord-vest), Serbia (în sud-vest) şi Bulgaria (în sud). 
Elementele naturale de importanţă europeană ce definesc România sunt:
 Munţii Carpaţi: concentrează pe teritoriul său aproximativ jumătate din lungimea totală a lanţului Munţilor Carpaţi;
 Fluviul Dunărea: Dunărea limitează sau străbate teritoriul României pe aproape 2/5 din lungimea sa;
 Marea Neagră: România are o deschidere la Marea Neagră de 244 de kilometri.
 
De reţinut: Vocabular:
 România face parte din continentul Europa.
 Zona Romaniei este definită, din punct de vedere geografic de Munţii Carpaţi, fluviul Dunărea şi de Marea Neagră.
 Paralelă = linie imaginară de intersecţie a suprafeţei globului pământesc cu un plan paralel cu ecuatorul.
 Meridian = cerc imaginar care trece prin polii globului pământesc.
 Teritoriu = întindere de pământ (limitată de graniţe) care aparţine unui stat, unei provincii, unui oraş, unei autorităţi etc.
 Lanţ muntos = sistem muntos, şir de munţi.
 
 
Test recapitulativ
 
1. Unde se află România pe glob şi în Europa?
2. Care este suprafaţa României?
3. Care sunt ţările vecine României?
4. Care sunt elementele naturale de importanţă europeană ce definesc România?
 
 
Relieful României
 
Caracteristici generale
În legătură cu relieful României se pot evidenţia trei caracteristici generale majore:
 
 Este variat: cuprinde numeroase forme de relief (munţi, dealuri, podişuri, depresiuni, câmpii, lunci, deltă);
 Este proporţionat: munţii, dealurile împreună cu podişurile, şi câmpiile ocupă fiecare aproximativ o treime din suprafaţa ţării;
 Este concentric: tipurile de relief sunt aşezate concentric, adică de-a lungul unor cercuri imaginare care au acelaşi centru situat în Depresiunea Transilvaniei; cu alte cuvinte, pornind din aproape orice punct aflat pe graniţe, dinspre exterior către interior, întâlnim în următoarea ordine câmpiile, dealurile şi podişurile, munţii şi Depresiunea Transilvaniei.
 
Se pot identifica şi caracteristici minore cum ar fi accesibilitatea pentru locuire şi comunicaţii, altitudinile în general reduse şi faptul că se pot desfăşura numeroase activităţi economice (agricultura, creşterea animalelor, minerit, pescuit, exploatarea combustibililor fosili etc.).
 
Unităţile majore de relief:
1. Munţii Carpaţi: Reprezintă unul din cele mai importante lanţuri muntoase europene, în subsolul lor se găsesc resurse diverse cum ar fi minereuri, cărbuni şi ape minerale. Aceştia formează un inel în jurul Depresiunii Transilvaniei. Din ei izvorăsc multe râuri şi sunt împărţiţi în trei ramuri: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Occidentali.
 Carpaţii Orientali: se întind de la graniţa de nord a ţării până la Valea Prahovei în sud. Sunt cei mai întinşi, au înălţimi medii (mai mari decât Carpaţii Occidentali dar mai mici decât Carpaţii Meridionali) şi au păduri foarte întinse. Sunt împărţiţi în trei zone, de la nord la sud: Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, Carpaţii Moldo-transilvăneni şi Carpaţii de Curbură. Cel mai înalt vârf este vârful Pietrosu din Munţii Rodnei care are 2303 metri.
 Carpaţii Meridionali: se întind de la Valea Prahovei în est până la culoarul Timiş-Cerna în vest. Sunt cei mai înalţi, există 12 vârfuri de peste 2500 metri altitudine. Se împart în patru zone, denumite după cei mai importanţi munţi din zonă. Acestea sunt, de la est la vest: grupa Munţilor Bucegi, grupa Munţilor Făgăraş, grupa Munţilor Parâng şi grupa Munţilor Retezat. Cel mai înalt vârf este vârful Moldoveanu din Munţii Făgăraş care are 2544 metri. 
 Carpaţii Occidentali: sunt situaţi în partea de vest a ţării şi se întind de la valea râului Barcău în nord până la Dunăre în sud. Aceştia se împart în trei zone, de la nord la sud: Munţii Apuseni, Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Banatului. Sunt cei mai scunzi dintre Carpaţi, cel mai înalt vârf este vârful Bihor cu 1849 metri altitudine. În Carpaţii Occidentali se întâlnesc aşezările umane permanente aflate la cea mai mare altitudine de la noi din ţară (peste 1600 metri altitudine).
 
2. Depresiunea Transilvaniei: Mai este cunoscut şi sub numele de ”Podişul Transilvaniei”. Se află în centrul ţării, înconjurată de Munţii Carpaţi. Are forma unei regiuni deluroase şi relieful este alcătuit din dealuri cu înălţimi de 500-700 de metri, văi şi depresiuni.
 
3. Dealurile şi podişurile: Regiunile de dealuri şi de podişuri au în comun înălţimile mici (între 200 şi 1000 metri), rocile mai puţin dure decât cele ale munţilor şi mai puţine înclinări ale terenului. 
 Subcarpaţii: sunt o regiune de dealuri situată în exterior, pe linia Carpaţilor Orientali şi Carpaţilor Meridionali. Sunt împărţiţi în trei grupe, pornind de la graniţa de nord a ţării până la capătul de vest al acestora: Subcarpaţii Moldovei, Subcarpaţii Curburii şi Subcarpaţii Getici. Datorită înălţimilor mari sunt asemănători munţilor.
 Dealurile de Vest: sunt situate la exteriorul Carpaţilor Occidentali şi au înălţimi de 300-400 de metri.
 Podişul Getic: se află la sud de Carpaţii Meridionali.
 Podişul Moldovei: se află în nord-estul ţării şi este cel mai întins podiş ca suprafaţă.
 Podişul Dobrogei: se află în sud-estul ţării, între Dunăre şi Marea Neagră.
 
4. Câmpiile: reprezintă regiunile plate şi cu înălţimi joase ale terenului. 
 Câmpia de Vest: este situată în vestul ţării, este o mare regiune agricolă şi se găsesc resurse de petrol şi gaze naturale dar şi izvoare termale (ape fierbinţi ce ies din pământ).
 Câmpia Română: este situată în sudul ţării, este cea mai întinsă regiune de câmpie dar şi cea mai productivă din punct de vedere al agriculturii.
 
5. Delta Dunării este o zonă protejată de lege, care se află la vărsarea Dunării în Marea Neagră, în estul ţării. Este o câmpie în curs de formare şi cea mai mare parte a sa se află între cele trei braţe ale Dunării: Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe. În deltă se află foarte multe specii de păsări şi de peşti şi aceasta reprezintă o importantă regiune turistică.
 
Pe lângă unităţile de relief de la noi din ţară trebuie să amintim şi râurile şi lacurile. Ţara noastră este străbătută de un număr mare de răuri şi aproape toate izvorăsc din Munţii Carpaţi. De asemenea, există şi peste 3000 de lacuri, dintre care 2000 sunt naturale şi 1000 sunt create de om (artificial).
Râurile principale, împărţite în funcţie de zonele ţării sunt, după cum urmează: 
 În vestul ţării: Someş, Crişul Alb, Crişul Negrul, Crişul Repede, Mureş, Timiş şi Bega.
 În sudul ţării: Cerna, Jiu, Olt, Dâmboviţa şi Ialomiţa.
 În estul ţării: Siretul şi Prutul.
 În zona Dobrogei: se află râuri mici care se varsă în lacurile de pe ţărmul Mării Negre.
 
Lacurile naturale pot fi de mai multe tipuri: glaciare (Bâlea şi Bucura), vulcanice (Sfânta Ana) sau sărate (Amara şi Lacul Sărat). Cele mai mari lacuri din România sunt cele de pe ţărmul Mării Negre (Complexul Razim-Sinoe). Majoritatea lacurilor create de om sunt de acumulare, adică formate în urma acumulării apelor în spatele barajelor sau hidrocentralelor. Cel mai mare lac de acumulare din România este cel de la Porţile de Fier de pe Dunăre.
 
Ţara noastră are deschidere la Marea Neagră, fapt ce ne permite să navigăm pe toate mările şi oceanele lumii. Marea Neagră are o suprafaţă aproximativ de două ori mai mare decât cea a României. Importanţa acesteia pentru ţara noastră se regăseşte în următoarele:
 facilitează comunicaţiile şi transporturile;
 din subsolul acesteia se extrag resurse importante precum petrolul şi gazele naturale;
 este resursă pentru pescuit;
 litoralul (ţărmul mării) reprezintă o importantă zonă turistică.
 
De reţinut: Vocabular:
 Relieful României este variat, adică cuprinde multe tipuri de relief (forme de relief).
 Podişurile din România se găsesc în toate regiunile ţării.
 Delta Dunării este una din cele mai importante regiuni ale României din punct de vedere natural dar şi turistic.
 Munţi = ridicături de pămînt mai mari decît dealurile.
 Dealuri = ridicături de teren mai joase decât munţii, având înălţimea între 200 și 800 metri.
 Podişuri = intinderi de teren aproape plate, situate la o anumită altitudine, care domină împrejurimile.
 Deltă = porţiune de pământ de formă triunghiulară, cuprinsă între braţele unui fluviu şi rezultată din depunerile de mâl şi de nisip la vărsarea acestuia în mare.
 
Test recapitulativ:
 
1. Care sunt caracteristicile reliefului din România?
2. Ce sunt Munţii Carpaţi?
3. Unde se află Depresiunea Transilvaniei?
4. Care este importanţa Deltei Dunării?
 
 
Clima Romaniei
 
Clima Romaniei este temperat-continentală cu influenţe mediteraneene. Se pot distinge patru anotimpuri din punct de vedere calendaristic:
 Primăvara (lunile martie, aprilie şi mai)
 Vara (lunile iunie, iulie şi august)
 Toamna (lunile septembrie, octombie şi noiembrie)
 Iarna (lunile decembrie, ianuarie şi februarie)
 
De reţinut: Vocabular:
 Vremea din România este relativ echilibrată, fară fenomene meteorologice extreme.  Climă = ansamblul fenomenelor şi proceselor meteorologice care caracterizează starea medie a atmosferei unei regiuni.
 Influenţă = acţiune exercitată asupra unui lucru sau asupra unei fiinţe, putând duce la schimbarea lor.
 Anotimp = fiecare dintre cele patru diviziuni ale anului, care prezintă caractere specifice de climă şi de lumină.
 
 
 
Flora si fauna
Flora sau vegetaţia naturală se împarte în două mari tipuri distincte:
 Stepa: reprezintă zona de plante de înălţime mică, iarbă, tufişuri, copaci mici.
 Pădurea: reprezintă zona de copaci înalţi, poate fi de foioase (copaci ai căror frunze cad toamna) sau de conifere (copaci verzi tot anul), în funcţie de altitudinea la care se află.
Fauna sau totalitatea animalelor sălbatice este diversă şi cuprinde atât animale mici care trăiesc în zonele de stepă (cum ar fi rozătoarele: şoareci de câmp sau iepuri), cât şi animale mari, specifice pădurilor, cum ar fi vulpea, lupul, mistreţul, cerbul, ursul. 
În râurile şi în lacurile ţării trăiesc numeroase specii de peşti.
 
De retinut: Vocabular:
 Animalele sălbatice ce se găsesc pe teritoriul României sunt diverse.  Flora = totalitatea plantelor dintr-o anumită regiune.
 Fauna = totalitatea animalelor dintr-o anumită regiune.
 Rozătoare = animale care au dinţii specializaţi pentru a roade.
 
Test recapitulativ
 
1. Care sunt tipurile de vegetaţie din România?
2. Ce fel de animale pot fi întâlnite în România?
 
 
Populaţia – distribuirea populaţiei
 
România are o populaţie de aproximativ 21,5 milioane locuitori.
 
Scăderea populaţiei din ultimii 20 de ani s-a produs pe fondul migraţiei crescute a populaţiei către ţări din Europa occidentală, dar şi către Australia, Canada sau SUA. 
La ultimul recensământ (din anul 2002), structura populaţiei României se prezenta astfel:
 51% femei, 49% bărbaţi
 grupa tânără (0-14 ani): 20%
 grupa adultă (15-64 ani): 62%
 grupa vârstnică (peste 64 de ani): 18%
 din punct de vedere al etniei, 89% români, 6,6 % maghiari, 2,2 % romi
 din punct de vedere religios, 87% ortodocşi, 5% romano-catolici
Aproape toate zonele ţării sunt potrivite pentru locuit şi pentru desfăşurarea activităţilor economice, totuşi, cele mai populate sunt cele de câmpie şi de deal. 
 
Populaţia este împărţită aproximativ egal între mediul urban (oraşele) şi mediul rural (satele şi comunele de la ţară).
 
De retinut: Vocabular:
 Deşi România este una din ţările cu cei mai mulţi locuitori din Europa, populaţia acesteia este în scădere.
 Populaţia României este formată în majoritate de români dar există şi multe alte minorităţi (maghiari, romi, germani, turci, tătari etc.).  Populaţie = totalitatea locuitorilor unei ţări, ai unei regiuni, ai unui oraş etc.
 Migraţie = deplasare în vederea schimbării locului de trai şi de muncă, determinată de factori sociali, politici, economici sau naturali.
 Recensământ = operaţia de înregistrare la faţa locului a populaţiei, animalelor etc. dintr-o ţară, dintr-o regiune.
 Etnie = grup uman de aceeaşi origine, limbă şi tradiţii culturale.
 
Test recapitulativ 
 
1. Care este populaţia României?
2. Care este religia majoritară în România?
3. Ce minorităţi există în România?
 
 
Organizarea administrativ teritorială
 
Teritoriul României este organizat sub forma unităţilor administrativ teritoriale.
 
Satele reprezintă cele mai mici forme de organizare administrativă, mai multe sate pot fi înglobate şi pot aparţine de o comună. 
Localităţile cu peste 5000 de locuitori poartă numele de oraşe. Oraşele importante poartă numele de municipii (de exemplu, Municipiul Bucureşti, care este şi capitala ţării). Oraşele sunt conduse de către un primar şi de către consiliile locale. 
Judeţele reprezintă o formă de organizare teritorială de mari întinderi. 
 
România este împărţită în 41 de judeţe la care se adaugă Municipiul Bucureşti. 
 
Judeţele sunt conduse de o prefectură şi de un consiliu judeţean. Oraşul în care este situată prefectura poartă numele de reşedinţă de judeţ.
Municipiul Bucureşti este condus de Primăria Generală împreună cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti. 
Acesta mai este împărţit în 6 sectoare, fiecare din acestea fiind condus de câte un primar de sector şi de un consiliu local.
 
De reţinut: Vocabular:
 Locurile unde trăiesc oamenii se numesc localităţi şi sunt de diferite tipuri: sate, comune şi oraşe.
 România este împărţită în judeţe pentru a uşura administrarea acelor zone.  a îngloba = a reuni lucruri diferite într-un tot; a include; a cuprinde.
 Municipiu = oraş mare, având un rol economic, social, politic şi cultural însemnat.
 Primar = reprezentant al conducerii centrale în oraşe şi comune, cu atribuţii administrative.
 
Test recapitulativ
 
1. Ce sunt satele şi comunele?
2. Ce sunt oraşele şi de către cine sunt conduse?
3. Ce sunt judeţele şi de către cine sunt conduse?
4. Câte judeţe există în România?
 
 
Principalele oraşe
 
România este împărţită în mai multe regiuni geografice, denumite: Muntenia, Moldova, Transilvania, Dobrogea, Oltenia, Banat, Crişana, Maramureş.
 
Muntenia este situată în sudul ţării, între Carpaţii Meridionali în nord, Dunăre în sud şi în est şi râul Olt în vest. Principalele oraşe din Muntenia sunt:
 Bucureşti: Capitala României, sediul administrativ şi politic al ţării, a fost atestată documentar prima dată în anul 1459 ca apoi, în secolele ce au urmat, să devină un important centru mesteşugăresc. Devine capitala ţării abia în anul 1877 şi din acel moment începe dezvoltarea puternică socială şi economică. Este străbătut de două râuri, Colentina şi Dâmboviţa, este un important nod de comunicaţii (rutiere, feroviare şi aeriene), este un important centru universitar (Universitatea Bucureşti, Politehnica Bucureşti, Academia de Studii Economice) şi este singurul oraş din România care are metrou. Cele mai importante muzee sunt Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Militar, Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Satului, Muzeul Ţăranului Român. Este cel mai important centru economic al ţării. Are o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori.
 Ploieşti: A fost înfiinţat de către Mihai Viteazul. Astăzi este un important nod rutier şi feroviar şi un mare centru de prelucrare al petrolului.
 Târgovişte: A fost capitala Ţarii Româneşti în perioada medievală timp de 300 de ani; ca obiective de interes turistic şi istoric, există Curtea Domnească şi Turnul Chindiei.
 
Oltenia este situată în sud-vestul ţării, între Carpaţii Meridionali la nord, Dunăre în sud şi râul Olt în partea de est. Oraşele cele mai mari de aici sunt următoarele:
 Craiova: Este considerată capitala Olteniei, este un important centru economic, există mănăstiri şi biserici construite în stil brâncovenesc.
 Târgu-Jiu: Oraş din nordul Olteniei, este cunoscut pentru operele lui Constantin Brâncuşi ce se află acolo: Poarta Sărutului, Masa Tăcerii şi Coloana Infinitului.
 
Banatul se află în vestul ţării, între Dunăre şi râul Mureş. Cel mai important oraş bănăţean este Timişoara.
 Timişoara: Este al doilea oraş ca număr de locuitori şi ca dezvoltare economică din Romania după Bucureşti, a fost un important centru economic şi cultural al regiunii încă de pe vremea ocupaţiei austriece. Ca obiective turistice întâlnim Catedrala Ortodoxă şi Palatul Huniazilor.
 
Crişana se află în vestul ţării, între râul Mureş în sud şi râul Barcău în nord, şi între Carpaţii Occidentali la est şi graniţa cu Ungaria la vest. Cele mai mari oraşe din această zonă sunt: 
 Arad: A fost menţionat în documente pentru prima dată în secolul XI, astăzi este un important centru religios şi nod de comunicaţii. Printre obiectivele turistice şi istorice menţionăm Cetatea Aradului, Palatul Administrativ şi Palatul Cenad.
 Oradea: Are la bază un castel din secolul X, astăzi este unul din cele mai prospere oraşe din România. În oraş se întâlnesc multe clădiri construite în stilul arhitectural baroc.
 
Maramureşul se află în nord-vestul ţării, iar oraşul cel mai important este Satu Mare.
 Satu Mare: Este un important centru universitar şi de afaceri din nord-vestul ţării, beneficiind în acest sens de apropierea de graniţele cu Ungaria şi cu Ucraina. Ca obiective turistice, se pot vizita Turnul Pompierilor, Catedrala Romano-Catolică, Monumentul Ostaşului Român şi Biserica Reformată „cu lanţuri”.
 
Transilvania reprezintă regiunea care se află în centrul ţării, înconjurată de Munţii Carpaţi. Cele mai importante şi mai apreciate oraşe din Transilvania sunt următoarele:
 Braşov: Oraşul a fost atestat prima dată în secolul XIII şi beneficiază de o foarte bună poziţie în centrul ţării, astfel s-au dezvoltat foarte bine turismul şi industria din zonă. În oraş se pot vizita Biserica Neagră, Casa Sfatului şi bastioanele (turnuri deţinute în perioada medievală de diferite asociaţii de meseriaşi din zonă).
 Sibiu: Este unul din cele mai importante centre culturale şi religioase din România. De asemenea, este o locaţie turistică foarte vizitată datorită clădirilor şi ansamblurilor arhitecturale din oraş (Piaţa Mare, Muzeul Brukenthal) dar şi datorită apropierii de zona turistică a Munţilor Făgăraş.
 Sighişoara: Este recunoscută ca fiind un centru turistic deosebit de bine păstrat, partea veche a oraşului este reprezentată de cetatea medievală, aceasta fiind considerată una din cele mai frumoase cetăţi locuite din Europa. În afară de aceasta se mai pot vizita Turnul cu Ceas şi Biserica din Deal.
 Alba-Iulia: Zona oraşului a reprezentat un important centru politic economic şi social încă de pe vremea dacilor, iar în anul 1918 a devenit locul unde s-a desăvârşit Marea Unire. Se pot vizita Cetatea Alba Carolina (construită în secolul XVIII), Catedrala Reîntregirii, Muzeul Unirii dar şi Castrul Roman şi cetatea veche.
 Cluj-Napoca: Alt oraş cu rădăcini în perioada romană, Cluj-Napoca este astăzi un important centru cultural, universitar şi economic din România dar şi unul dintre cele mai populate oraşe având o populaţie de peste 300.000 de locuitori. În oraş se pot vizita o multitudine de biserici precum şi zidurile de apărare ale cetăţii Clujului.
 Hunedoara: Oraş cunoscut pentru Castelul Corvinilor construit în secolul XV şi pentru industria metalurgică. În zonă se mai pot găsi şi cele mai vechi biserici din România, cea mai veche fiind construită în jurul anilor 1140-1150.
 
În zona Moldovei, aflată în nord-estul ţării, între Carpaţii Orientali la vest şi graniţa cu Republica Moldova la est, se remarcă:
 Iaşi: Unul dintre cele mai mari oraşe din ţară, este astăzi centrul administrativ, economic, cultural şi universitar al Moldovei. Se pot vizita o mulţime de clădiri religioase printre care Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Vechea Catedrală Metropolitană dar şi cea mai veche sinagogă din România. De asemenea, mai trebuiesc menţionate Gradina Botanică şi Parcul Copou.
 Suceava: „Capitala” regiunii Bucovina, s-a bucurat în perioada medievala de statutul de capitală a Moldovei. Se pot vizita multe clădiri medievale printre care Biserica Sfântul Nicolae, Cetatea de Scaun şi Curtea Domnească.
 Bacău: Datează din secolul XV, astăzi este un important nod feroviar şi rutier.
Vaslui: Oraş relativ mic din punct de vedere al numărului de locuitori, a fost un important centru administrativ al regiunii în perioada medievală.
 
Regiunea Dobrogei, situată în sud-estul ţării, între Dunăre şi Marea Neagră, include oraşele mari:
 Constanţa: Este cel mai vechi oraş care a fost locuit încontinuu, a fost întemeiat în secolul V î.Hr. Este unul dintre cele mai mari oraşe din România şi este cel mai mare port de la Marea Neagră. Fiind un important centru cultural, istoric şi de divertisment, turismul este una din principalele activităţi economice ale oraşului. Se pot vizita Piaţa Ovidiu, Edificiul Roman cu Mozaic, Farul Genovez şi Cazinoul.
 Mangalia: Aşezare înfiinţată în aceeaşi perioadă cu Constanţa, astăzi este al doilea port maritim ca importanţă al ţării dar şi un mare centru turistic din zonă. Se pot vizita Portul Turistic, Herghelia Mangalia şi Muzeul de Arheologie Callatis.
 Tulcea: Oraş considerat poarta de intrare în Delta Dunării, a fost construit pe locul vechii cetăţi Aegyssus. Se pot vizita ruinele cetăţii Aegyssus, Monumentul Independenţei şi Muzeul de Istorie şi Arheologie.
 
De reţinut: Vocabular:
 Majoritatea marilor oraşe din România au fost înfiinţate în perioada medievală, dar câteva au fost locuite încă de acum 2500 de ani.  Nod (feroviar, rutier) = loc de intersecţie a două sau a mai multor căi de comunicație având direcții diferite.
 Capitală = oraş în care îşi au sediul organele de conducere ale unei unităţi administrative teritoriale.
 Muzeu = instituţie care colecţionează, păstrează şi prezintă publicului obiecte de artă, relicve, documente istorice, ştiinţifice etc.
 Medieval = ce ţine de perioada din istoria omenirii cuprinsă între antichitate și epoca modernă.
 
Test recapitulativ
 
1. Care sunt regiunile ţării?
2. Ce se poate vizita în Bucureşti?
 
 
Informaţii despre oraşul în care locuiţi
 
Este bine ca fiecare dintre dumneavoastră să cunoască unele informaţii despre oraşul în care domiciliză. Este important să ştim în ce zonă a ţării se află, care sunt principalele repere turistice şi care sunt elementele de relief predominante în regiune.
Puteţi exersa descriind principalele elemente pe care le consideraţi importante la oraşul dumneavoastră.
   
 

 

 

 

المزيد من: