Simboluri ale culturii şi civilizaţiei româneşti

 

 

 

 
Valorile culturii noastre, fie că este vorba despre mari scriitori, artişti de renume internaţional, personalităţi din diferite domenii sau alte simboluri ale românilor, au rămas în memoria naţională ca elemente marcante ale civilizaţiei româneşti.
Unele dintre cele mai importante simboluri ale culturii româneşti şi domeniul în care s-au remarcat se regăsesc mai jos.
 
Scriitori
 
 Mihai Eminescu 
Mihai Eminescu (1850-1889), supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”, a fost un poet, prozator şi jurnalist considerat de cititori şi de critica literară ca reprezentând cel mai important scriitor romantic din literatura română. Printre operele sale cele mai cunoscute se numără poezii precum: „Luceafărul”, „Scrisoarea a III-a”, „O, rămâi”, „Adio”, „Înger şi demon”.
 
 Vasile Alecsandri (1818 – 1890):
Vasile Alecsandri a rămas în istoria literaturii drept creatorul teatrului românesc, poet şi membru fondator al Academiei Române. În anul 1868 Alecsandri începe să publice pasteluri, adică poezii descriptive, tablouri realizate cu ajutorul limbajului (termenul „pastel” este preluat din pictură). Alecsandri a scris atât poezii („Iarna”, Primăvara, „Vara”, „Toamna”) cât şi proză (Românii şi poezia lor, O plimbare la munţi) sau teatru (Chiriţa în provintie, Chiriţa în voiagiu).
 
 George Coşbuc
George Coşbuc a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academie Române şi autor al operelor „El Zorab”, „Mama”, „Nunta Zamfirei”, „Moartea lui Fuger”, „Iarna pe uliţă”.
 
 Ion Creangă 
Unul dintre clasicii literaturii române, alături de Mihai Eminescu, I. Slavici şi I. L.Caragiale, Ion Creangă este recunoscut datorită poveştilor, basmelor şi povestirilor sale. Scriitorul a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice „Amintiri din copilărie”.
 
 Ion Luca Caragiale (1852 -1912):
Opera lui Ion Luca Caragiale cuprinde piese de teatru, nuvele şi povestiri, momente şi schiţe, publicistică, parodii şi poezii. Unele dintre cele mai valoroase piese de teatru ale autorului sunt: „D-ale carnavalului”, „O noapte furtunoasă”, „O scrisoare pierdută” .
 
 Tudor Arghezi (1880 - 1967): 
A fost un scriitor român cunoscut pentru contribuţia sa la dezvoltarea liricii româneşti. Dintre cele mai importante volume de poezii se remarcă „Flori de mucegai”, ce cuprinde atât poezia cu acelaşi titlu cât şi poezii precum „Ceasul de-apoi” sau „De-abia plecaseşi”.
 
 George Bacovia (1881 - 1957):
Cel mai important poet simbolist român; printre cele mai cunoscute poezii ale sale numărându-se „Plumb”, „Decembrie”, „Lacustră”, „Cuptor”, „Nervi de primăvară”, „Amurg violet” şi „Alb”.
 
 Lucian Blaga (1895 - 1961):
Scriitor si filosof român foarte apreciat, Lucian Blaga este autorul poeziilor  „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, „Vei plânge mult ori vei zâmbi?” sau „Lumina raiului”.
 
 George Călinescu, 
Este considerat drept unul dintre cei mai importanţi critici literari, însă a desfăşurat o activitate deosebită şi în calitate de istoric literar şi scriitor. Este cunoscut în special pentru impresionantul volum „Istoria literaturii române”, iar ca romancier, pentru operele „Enigma Otiliei” sau „Scrinul Negru”.
 
 Camil Petrescu
Camil Petrescu, prozator, dramaturg şi poet, rămâne în literatura noastră în special ca iniţiator al romanului modern, prin scrieri precum „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” sau  „Patul lui Procust”. 
 
 Mircea Eliade
Filozof, scriitor român şi istoric al religiilor, Eliade are o operă foarte bogată, iar dintre volumele mai cunoscute menţionăm „Istoria ideilor şi credinţelor religioase”,”Romanul adolescentului miop”, „Nuntă în cer” sau „Maytrei”.
 
 Marin Preda
Marin Preda a fost un nuvelist, romancier, scriitor şi director de editură, recunoscut ca o valoare deosebită a literaturii române mai ales pentru volumele „Moromeţii”, „Marele Singuratic”, „Delirul”, „Viaţa ca o pradă” sau  „Cel mai iubit dintre pământeni”.
 
 
Pictori
 
 Theodor Aman (1831 - 1891):
Pictor, grafician, pedagog şi academician, Theodor Aman s-a remarcat cu tablouri precum „Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul”, „Unirea Principatelor”, „Vlad Tepeş şi solii turcii”, „Tudor Vladimirescu”, etc.
 
 Ştefan Luchian (1868 - 1916):
Cele mai de seamă opere plastice ale lui Luchian sunt „Anemone”, „Părăluţe”, „Flori de tufanică” sau „Maci”.
 
 Nicolae Grigorescu (1838 – 1907):
Este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, iar capodoperele sale remarcabile sunt : „Car cu boi”, „Ţiganca voioasă” şi „Pescărţa la Grandville” .
 
Sculptori
 
 Constantin Brancuşi (1876 - 1957):
Considerat de mulţi drept cel mai mare sculptor român, este autorul unor creaţii de seamă printre care se numără „Poarta Sărutului”, „Masa Tăcerii” şi „Coloana Infinitului” (Coloana fără sfârşit) din Târgu Jiu.
 Dimitrie Paciurea (1873 - 1932):
Contemporan şi conaţional cu Constantin Brâncuşi, s-a remarcat cu lucrările  „Omul primitiv”, „Sfinxul” şi seria Himere: „Himera văzduhului”, „Himera pământului”, „Himera apei”, „Himera nopţii”.
 
Clădiri şi monumente din Bucureşti
 
 Arcul de Triumf: 
Este un monument situat în partea de nord a Bucureştiului, construit în perioada 1921-1922. Împreună cu alte clădiri şi monumente istorice (precum Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, Mausoleul de la Mărăşeşti, Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol), Arcul de Triumf se numără printre monumentele care comemorează participarea României la primul război mondial şi victoria Aliaţilor.  
 
 Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni, aflat în Bucureşti, a devenit după Revoluţia din 1989 reşedinţa oficială a Preşedintelui României, pe durata mandatului acestuia.
 
 Ateneul Român
Clădirea Ateneului din Bucureşti găzduieşte celebra sală de concerte, dar şi sediul Filarmonicii „George Enescu”. Reprezentative pentru construcţie sunt în special: cupola decorată şi frescele reprezentând 25 de scene reprezentative redate din istoria României, precum „Împăratul Traian intră în Dacia” „Formarea poporului daco-roman”,  „Începuturile poporului român”, „Ştefan cel Mare”, „Mihai Viteazul”, „Revolta lui Tudor Vladimirescu”, „Unirea Principatelor”, „Carol I — Războiul de Independenţă” sau „Războiul întregirii naţionale” .
 
 Palatul Parlamentului 
Clădirea Palatului Parlamentului din Bucureşti (cunoscută sub numele de Casa Poporului înainte de revoluţie), se află în apropierea Pieţei Unirii. Construirea Palatului Parlamentului a început în anul 1983 din dorinţa cuplului Ceauşescu, iar astăzi întregul ansamblu se desfăşoară pe o suprafaţă de 330.000 m², înscriindu-se în "Cartea Recordurilor" la capitolul "Clădiri Administrative", pe locul 2 ca suprafaţă în lume după clădirea Pentagonului.
 
 Muzeul Tăranului Român
Muzeul Ţăranului Român este situat în Bucureşti, lângă Piaţa Victoriei, fiind cunoscut pentru colecţiile sale foarte diverse de ceramică, îmbrăcăminte populară, ţesături pentru interior, lemn, mobilă etc. 
 
 Muzeul Satului 
În partea de nord a Bucureştiului, în zona Parcului Herăstrău, se găseşte Muzeul Satului – una dintre cele mai mari atracţii turistice ale oraşului. În aer liber, într-un peisaj frumos înconjurat de verdeaţă şi lacuri, muzeul oferă modele în mărime naturală ale unor gospodării (case ţărăneşti) tradiţionale, specifice fiecărei zone a ţării.
 
 Muzeul Antipa
Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, aflat în Bucureşti, găzduieşte peste 2 milioane de piese, organizate în colecţii zoologice, de minerale, roci, schiţe, hărţi ş.a., la care se adaugă obiecte moştenite de la savanţi şi cercetători. Muzeul a fost inaugurat în prezenţa regelui Carol I şi a familiei regale în anul 1908. 
 
 Muzeul Naţional de Istorie a României 
Unul dintre cele mai importante muzee ale statului român, Muzeul Naţional de Istorie se află în clădirea Palatului Poştelor. Aici se găsesc obiecte cu valoare istorică şi arheologică descoperite pe teritoriul României din timpuri preistorice şi până în perioada actuală. 
 
 Muzeul Naţional de Artă al României
Cel mai important muzeu de artă din ţară, acesta se găseşte în fostul Palat Regal din Capitală şi cuprinde o colecţie foarte valoroasă de opere de artă: picturi, sculpturi, grafică etc.
 
 
Clădiri şi monumente din ţară
 
 Castelul Peleş
Aflat în Sinaia, într-o zonă cunoscută pentru frumuseţea ei, castelul a fost construit între anii 1873 şi 1914 din dorinţa regelui Carol I. A reprezentat reşedinţa de vară a familiei regale, iar începând din anul  1953, Castelul Peleş este un muzeu accesibil turiştilor. Clădirea şi decoraţiunile interioare sunt unice prin valoarea lor istorică şi artistică.
 
 Castelul Bran
Monument istoric situat în Pasul Bran-Rucăr, în apropiere de Braşov, este construit pe o stâncă, într-un punct cheie din punct de vedere strategic. Castelul a fost finalizat în jurul anului 1382. Astăzi, clădirea adăposteşte muzeul Bran, unde sunt expuse colecţii de ceramică, mobilier, arme şi armuri.
 
 Turnul Chindiei
Cunoscut şi ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgovişte, şi face parte 
din ansamblul de monumente ale Curţii Domneşti. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Tepeş, iniţial pentru scopuri militare, dar şi pentru stocarea tezaurului.
 
 Mănăstirea Voroneţ 
Aflată în Nordul Moldovei, aproape de Suceava, Mănăstirea Voroneţ constituie una dintre cele mai cunoscute ctitorii ale domnitorului Ştefan cel Mare. Biserica este faimoasă mai ales pentru valoarea artistică şi frumuseţea picturilor interioare şi exterioare şi prin culorile remarcabile, caracteristice.
 
 Mânăstirea Putna
Lăcaşul ortodox de la Putna, din nordul Moldovei, este unul din cele mai importante centre culturale, religioase şi artistice româneşti. Ctitorită de domnitorul Ştefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), mănăstirea găzduieşte astăzi şi un muzeu. 
 Castelul Huniazilor
Castelul Corvinilor sau Castelul Huniazilor, aflat în Hunedoara, este un monument de arhitectură gotică din Transilvania ridicat de Iancu de Hunedoara în secolul al XV-lea. Astăzi, impresionanta clădire a fost restaurată şi transformată în muzeu.
 
 Cetatea Poenari
Cetatea Poenari se află în judeţul Argeş, pe un vârf de munte de unde se poate admira peisajul natural oferit de Barajul Vidraru sau de Munţii Făgăraş. Cetatea, reşedinţă secundară a domnitorului Vlad Ţepeş, a fost construită ca fortăreaţă împotriva otomanilor.
 
Test recapitulativ 
 
1.  Oferiţi câteva exemple de scriitori români.
2.  Numiţi un poet român şi câteva dintre poeziile sale.
3. Aţi vizitat vreodată un monument sau un muzeu din oraşul dumneavoastră? Povestiţi ce v-a impresionat.
4.  Cunoaşteţi vreo clădire (castel, mănăstire, cetate etc) cu semnificaţie istorică din România?
5.  Puteţi oferi un exemplu de sculptor român? Aţi văzut vreodată o operă a sa?
6.  Puteţi numi căţiva pictori români şi câte o operă a lor?
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

 

 

المزيد من: