Constituţie

 

 

 

1.Constituţia României – principii generale
Constituţia României reprezintă legea fundamentală în stat
 
Care sunt trăsăturile statului român?
Trăsăturile statului român sunt: stat naţional, stat suveran şi independent, stat unitar, stat indivizibil, stat de drept, stat democratic şi naţional.
• România este stat naţional – în România există o singură naţiune, naţiunea română. 
• România este un stat suveran şi independent – statul decide liber cu privire la toate treburile interne  şi externe. El nu este supus nici unui alt stat. 
• România este stat unitar - în România există un singur centru de putere. Avem o singură Constituţie, un singur Parlament, un  singur Guvern, un singur Preşedinte, etc. România este un stat indivizibil –  teritoriul nu poate fi împărţit.
• România este un stat de DREPT – toate autorităţile, instituţiile şi cetăţenii unei ţări trebuie să respecte legile statului.  Aceste legi se aplică tuturor oamenilor, dar şi autorităţilor. 
• România este stat democratic şi social – cetăţenii participă la conducerea treburilor publice iar autorităţile publice (Parlament, Guvern, Preşedinte) se formează prin voinţa poporului. Această voinţă se manifestă prin vot. Ca stat social, România trebuie să asigure protecţia socială a muncii, a nivelului de trai, a populaţiei în general.
 
Care este forma de guvernământ a României?
Forma de guvernământ a României este Republica. 
Prin formă de guvernământ înţelegem modul în care se exercită puterea politică într-un stat. Rolurile autorităţilor publice sunt bine determinate, iar aceste autorităţi au luat fiinţă prin votul populaţiei, deci putem considera că cetăţenii se guvernează singuri.
 
Cum este organizat statul român?
În România, puterea legislativă (Parlamentul), puterea executivă (Guvernul) şi puterea judecătorească (instanţele judecătoreşti) sunt separate, acestea nu sunt supuse ori conduse de către altă putere.
 „Principiul separaţiei puterilor în stat” este un principiu foarte important pentru organizarea politică din România – puterile acţionează separat, nu sunt supuse unei alte puteri. Deşi acţionează separat există un control reciproc din partea autorităţilor şi un echilibru de forţe între aceste puteri.
Supremaţia Constituţiei: Constituţia reprezintă Legea Fundamentală a României, aceasta este cea mai importantă lege din România şi toate celelalte legi trebuie să respecte Constituţia. 
Poporul român este singurul care poate decide în legătură cu soarta sa, adică poporul este suveran.
 
Cum este teritoriul României?
 Teritoriul României este inalienabil- nu poate  fi vândut
 
Cum este organizat teritoriul României din punct de vedere administrativ?
Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.
 Legea fundamentală consfinţeşte egalitatea între toţi cetăţenii săi şi nediscriminarea - toţi cetăţenii sunt egali, indiferent de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, avere, etc.
 Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.
 
Ce înseamă dreptul de identitate?
Prin drept de identitate înţelegem că persoanele care au altă etnie (ex: unguri, rromi, germani, turci etc) au dreptul să îşi păstreze tradiţiile, religia, cultura, şi au dreptul la educaţie în limba maternă. 
Dreptul la identitate NU se referă la documentul de identitate!
Legea cetăţeniei române permite dubla cetăţenie.
 
Ce înţelegem prin pluralism politic?
Prin pluralism politic înţelegem că în România există mai mute partide politice.
Sindicatele sunt acele organizaţii care apără drepturile salariaţilor, ale celor care muncesc.
Patronatele apără drepturile celor care angajează (societăţi comerciale, companii naţionale etc).
 
Care sunt simbolurile naţionale ale României?
Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
 Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
 Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române".
 Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
 
Care este limba oficială a României?
În România, limba oficială este limba română.
 
Care este capitala României?
Capitala României este municipiul Bucureşti.
 
Cum se poate dobândi cetăţenia română?
Cetăţenia română se poate dobândi prin naştere, la cerere sau prin adopţie.
 
Care sunt drepturile şi libertăţile unui cetăţean român?
Cetăţenii români au următoarele drepturi şi libertăţi, prevăzute de Constituţia României:
-  dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică; 
- libertatea individuală; dreptul la apărare; 
- libera circulaţie; 
- dreptul la viaţa intimă, familială şi privată; 
- inviolabilitatea domiciliului; 
- secretul corespondenţei; 
- libertatea conştiinţei; libertatea de exprimare; 
- dreptul la informaţie;
- dreptul la învăţătură; 
- accesul la cultură; dreptul la ocrotirea sănătăţii;
- dreptul la mediu sănătos;
- dreptul de vot; dreptul de a fi ales;
- libertatea întrunirilor; dreptul de asociere; 
- dreptul la muncă - interzicerea muncii forţate; 
- dreptul la grevă; 
- libertatea economică; 
- dreptul la moştenire; 
- dreptul de a întemeia o familie;
- protecţia copiilor şi a tinerilor, a persoanelor cu handicap; 
- dreptul de a acţiona al persoanei vătămate de o autoritate publică.
 
Care sunt îndatoririle (obligaţiile) unui cetăţean român?
Îndatoririle, obligaţiile unui cetăţean român sunt:
-  fidelitatea faţă de ţară; 
- apărarea ţării; 
- plata contribuţiilor financiare; (să ne plătim taxele şi impozitele la timp);
- exercitarea drepturilor şi a libertăţilor astfel încât să nu fie afectate drepturile celorlalţi, cu bună credinţă.
 
Ce înseamnă dreptul la apărare?
 
Dreptul la apărare înseamnă că orice persoană are dreptul să se apere în justiţie şi să aibă avocat.
 
Care este vârsta când cetăţenii români pot vota?
 18 ani
 
Explicaţi ce înseamnă accesul liber la justiţie.
 
Prin acces liber la justiţie înţelegem că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
 
Ce înţelegeţi prin inviolabilitatea domiciliului?
 
Prin inviolabilitatea domiciliului se înţelege că nimeni nu poate intra sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără voia ei.
 
Ce înţelegeţi prin  universalitatea drepturilor şi a libertăţilor?
 
Prin universalitatea drepturilor şi libertăţilor înţelegem că toţi cetăţenii României, fără discriminare, au aceleaşi drepturi şi obligaţii.
 
La ce vârstă pot cetăţenii români să candideze pentru Camera Deputaţilor,  pentru Senat? Dar pentru Preşedintele României?
 
Pentru a candida pentru Camera Deputaţilor trebuie să ai 23 de ani; pentru Senat trebuie să ai 33 de ani, iar pentru Preşedintele României trebuie să ai 35 de ani. 
 
Care este regimul cetăţenilor străini şi a apatrizilor în România?
 
Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi.
 
Ce înţelegeţi prin libertatea conştiinţei? 
 
Prin libertatea conştiinţei înţelegem libertatea gândirii şi a opiniilor,  libertatea ideilor proprii precum şi libertatea religiei.
 
Ce înţelegeţi prin dreptul de petiţionare?
 
Prin dreptul de petiţionare înţelegem că cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii scrise, prin scrisori.
 
 
2. Autorităţile publice – puterea legislativă şi puterea executivă
 
Care sunt cele trei puteri în stat?
 
Cele trei puteri în stat sunt:
- puterea legistlativă
- puterea executivă
   - puterea judecătorescă
 
A. Parlamentul reprezintă puterea legislativă în stat
 
Care este rolul Parlamentului?
Parlamentul reprezintă poporul român şi este unica autoritate legiuitoare a ţări - adoptă legi. 
 
Din cine este alcătuit Parmamentul?
Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
 
 Membrii Parlamentului sunt aleşi de către popor, prin vot.
Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
Numărul parlamentarilor se stabileşte proporţional cu populaţia statului. În momentul de faţă România are un 300 de parlamentari.
 
Care este mandatul Parlamentului?
Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
 
Cum lucrează Camera Deputaţilor şi Senatul?
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate. Camerele lucrează în două sesiuni ordinare pe an: prima durează din februarie până în iunie, a doua sesiune durează din septembrie până la finalul lunii decembrie. Şedinţele celor două Camere sunt publice.
 
Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator. 
 
Ce înseamnă imunitatea parlamentară?
Parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru activitatea lor politică, asta înseamnă că au imunitate parlamentară.
Imunitatea parlamentară se referă la libertatea de expresie şi opinie în timpul mandatului, fără ca parlamentarilor să le fie teamă că vor fi traşi la răspundere pentru faptele lor.
 
Câte categorii (tipuri) de legi adoptă Parlamentul?
 Parlamentul adoptă:
- legi constituţionale (de modificare a Constituţiei); 
- legi organice (legea cetăţeniei, legea învăţământului, legile privind dreptul la muncă etc); 
- legi ordinare (obişnuite)
 
Cui aparţine iniţiativa legislativă? a nu se confunda cu iniţiativa de revizuire a Constituţiei.
Iniţiativa legislativă aparţine, după caz:
-  Guvernului;
-  deputaţilor, senatorilor;
 - unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
 Deci, o lege nouă poate fi propusă Parlamentului de către: 
- Guvern;
-  Un anumit  număr de deputaţi sau senatori; 
- Cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
 
De la ce dată intră în vigoare (trebuie să fie respectată) o lege?
 
Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
 
Consiliul Legislativ este o instituţie care consultă Parlamentul în ceea ce priveşte propunerile de lege care ar trebui adoptate şi cele care ar trebui respinse. 
 
B. Guvernul reprezintă puterea executivă în stat
 
Care este rolul Guvernului? 
Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. 
 
Din cine este format Guvernul?
Membrii Guvernului sunt Primul-ministru, miniştrii şi alţi membrii.
 
Membrii Guvernului nu pot desfăşura anumite activităţi şi nu pot avea funcţii în cadrul unor societăţi. In schimb, ei pot avea funcţia de parlamentar în acelaşi timp cu cea de membru în Guvern.
 
Cine conduce Guvernul?
Primul-ministru.
 
Primul-ministru este desemnat de Preşedinte, dar nu poate fi concediat decât de către Parlament.
 
Cum se numesc actele Guvernului?
- hotărârile
 - ordonanţele
Guvernul mai poate da şi ordonanţe de urgenţă, în regim de urgenţă având în vedere anumite situaţii excepţionale, care necesită acţiunea imediată.
 
Care este mandatul Guvernului?
4 ani
 
Ce este moţiunea de cenzură?
Moţiunea de cenzură este o modalitate de control parlamentar, fiind forma cea mai gravă de sancţionare a Guvernului. Parlamentul retrage încrederea acordată Guvernului, iar acesta este demis (va fi numit un alt Guvern şi cel vechi va pleca).
 
C. Administraţia publică
 
Cine conduce administraţia publică?
Administraţia Publică este condusă de către Guvernul României.
 
De câte feluri este administraţia publică?
Administraţia publică este de 2 tipuri:
- administraţie publică centrală -  la nivel naţional (pe toată ţara)
- administraţie publică locală - la nivel local (judeţ)
 
Din cine este alcătuită administraţie publică centrală?
Administraţia publică centrală este alcătuită din:
-  ministere;
-  forţele armate;
-  Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
 
Ministerele se află în subordinea Guvernului.
Ministerele au şi ele în subordine diferite organe (comisii, secretariate de stat etc.) pe care le înfiinţează cu avizul Curţii de Conturi.
 
Armata este în slujba poporului, adica apără poporul, economia şi teritoriul ţării.
 
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională.
 
Din cine este alcătuită administraţia publică locală?
- consilii locale;
 - primari;
- consilii judeţene;
-  prefecţi.
 
Consiliile locale şi primarii se află în raporturi de egalitate.
Consiliile locale şi primăriile administrează comunele şi oraşele.
 
Consiliul judeţean coordonează activitatea consiliilor locale (din comune şi oraşe).
 
Cine reprezintă Guvernul în teritoriu?
Prefectul
 
Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu. El pune în practică programele ministerelor. 
 Prefectul nu este şeful consilierilor sau al primarilor.  El este numit de Guvern, nu ales.
 
C. Preşedintele
 
Care este rolul Preşedintelui României?
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
 Preşedintele Românie are grijă să fie respectată Constituţia.
Preşedintele este obiectiv şi imparţial, având rolul de a asigura buna-desfăşurare a relaţiilor între puterile statului, precum şi între autorităţi şi oameni, dar şi respectarea Constituţiei. 
 
Cum este ales Preşedintele României?
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. 
 
După ce Curtea Constituţională declară alegerile ca fiind corecte, Preşedintele nou ales prin votul populaţiei trebuie să depună un jurământ în faţa Parlamentului.
 
Care este durata mandatului Preşedintelui?
 Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de credinţă.
 
Preşedintele nu poate face parte dintr-un partid politic în perioada când se află în funcţie, deoarece trebuie să rămână obiectiv faţă de forţele politice. 
Preşedintele nu poate fi dat în judecată pentru faptele săvârşite sau lucrurile spuse pe durata mandatului.
 
Preşedintele propune o persoană pentru funcţia de Prim-ministru.
 
Preşedintele poate să participe la lucrările Guvernului atunci când apar probleme deosebite sau atunci când acest lucru este solicitat de Primul-ministru.
El conduce şedinţele de Guvern la care participă.
 
Când apar aspecte de interes general pentru popor, Preşedintele poate propune consultarea persoanelor cu drept de vot, prin referendum, pentru ca acestea să-şi poată exprima acordul sau dezacordul.
 
 
Care sunt atribuţiile Preşedintelui României?
 
Atribuţiile Preşedintelui în domeniul politicii externe: 
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern 
Preşedintele aprobă crearea, retragerea misiunilor diplomatice, sau schimbarea rangului acestora (ambasadă, nunţiatură apostolică, legaţie).
 
Atribuţiile Preşedintelui în domeniul apărării: 
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El declară mobilizarea armatei sau respingerea unui atac din partea altei ţări.
În cazuri excepţionale, Preşedintele este cel care declară ţara în stare de asediu sau de urgenţă.
 
Alte atribuţii ale Preşedintelui
 Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: 
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare; 
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; 
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; 
d) acordă graţierea individuală. 
 
Când poate fi suspendat din funcţie Preşedintele României?
Preşedintele poate fi suspendat din funcţie în cazul în care comite fapte grave, nelegale, sau încalcă prevederile Constituţiei.
Dacă Preşedintele comite fapte care ameninţă siguranţa statului, el poate fi acuzat şi judecat.
 
Când intervine vacanţa funcţiei de Preşedinte a României? 
Funcţia prezidenţială poate rămâne vacantă (liberă) în cazul în care Preşedintele renunţă la atribuţiile deţinute, este demis (concediat) sau intervine decesul acestuia.
 
Cine asigură interimatul funcţiei de Preşedinte a României?
În cazul în care Preşedintele statului este suspendat sau funcţia sa rămâne vacantă, persoana care va prelua temporar atribuţiile sale va fi ori Preşedintele Senatului, ori Preşedintele Camerei Deputaţilor. 
 
Ce acte emite Preşedintele României? Cum se numesc actele Preşedintelui?
Decrete.
 
 
 3. Puterea judecătorească
 
Autoritatea judecătorească - este a treia putere în stat
 
Din cine este formată autoritatea judecatorească?
Autoritatea judecătorescă este formată din:
- instanţe judecătoreşti: judecătorii, tribunale, curţi de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Ministerul Public
- Consiliul Superior al Magistraturii
 
Cum este justiţia în România?
Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
 
Cum se înfăptuieşte justiţia?
Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
Judecata nu poate avea loc în altă parte decât în instanţă.
 
Cum sunt judecătorii?
Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. 
Justiţia se face de către judecători, în cadrul instaţelor judecătoreşti.
Un judecător nu poate fi transferat, concediat, asta înseamnă că judecătorii sunt inamovibili.
Judecătorul nu poate avea alte funcţii, în afara celei de profesor universitar.
 
Care este cea mai importantă instanţă din România?
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa cea mai mare din stat. 
Este singura instanţă care poate interpreta legea.
 
Cum sunt şedinţele de judecată?
Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege. Procedura judiciară se desfăşoară în limba română. Persoanele care nu vorbesc limba română au voie să se exprime în limba maternă şi au voie la un interpret.
 
Care este rolul Ministerului Public?
Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
 
Cum funcţionează Ministerul Public?
Ministerul Public funcţionează prin procurori, care participă la procesele penale ca şi avocaţii. Procurorii apără interesele societăţii, în timp ce avocaţii apără interesele clienţilor lor.
Ca şi judecătorii, procurorii sunt magistraţi. Ei trebuie să fie imparţiali şi nu au voie să aibă alte funcţii în afară de cea de profesor universitar.
 
Care este rolul Consiliului Superior al Magistraturii?
Consiliul Superior al Magistraturii garantează independenţa justiţiei.
 
Câţi membri are Consiliul Superior al Magistraturii?
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri.
 
4. Anexă pedagogică - Rolurile diverselor autorităţi în statul român
 
Care este rolul Preşedintelui României?
Preşedintele României reprezintă statul român şi garantează independenţa, unitatea şi integritatea ţării.
Preşedintele României are grijă să fie respectată Constituţia.
 
Care este rolul Guvernului? 
Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. 
 
Care este rolul Curţii de Conturi?
Curtea de Conturi controlează modul de formare, de administrare şi de folosire a banilor din bugetul de stat.
 
Care este rolul Curţii Constituţionale?
Curtea Constitiţională garantează respectarea Constituţiei.
 
Care este rolul Parlamentului?
Parlamentul reprezintă poporul român şi este unica autoritate legiuitoare a ţări - adoptă legi. 
 
Care este rolul Ministerului Public?
Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
 
Care este rolul Consiliului Superior al Magistraturii?
 Consiliul Superior al Magistraturii garantează independenţa justiţiei.
 
 
 
5. TESTE  FINALE
VARIANTA A (răspunsurile se găsesc în textul de mai sus)
 
 
1. Care sunt trăsăturile statului român?
2. Care sunt cele trei puteri în stat şi cum funcţionează acestea?
3. Enumeraţi simbolurile naţionale.
4. Enumeraţi 3 drepturi fundamentale ale cetăţenilor români.
5. Ce înseamnă dreptul de a avea acces liber la justiţie?
6. În ce constă dreptul la identitate?
7. Ce categorii de persoane nu au drept de vot?
8. Enumeraţi 3 obligaţii ale cetăţenilor români
9. Care este rolul Avocatului Poporului? 
10. Care este rolul Primului-Ministru?
11. Care este rolul Guvernului?
12. Cum explicaţi mandatul reprezentativ al Parlamnentului? 
13. Care este durata mandatului pentru Camera Deputaţilor şi Senat?
14. Care este structura Parlamentului României?
15. Când intră în vigoare o lege?
16. Care este rolul Ministerului Public?
17. Câţi  membrii are Consiliul Superior al Magistraturii?
18. Explicaţi noţiunea de “moţiune de cenzură”. În constă ea de fapt? 
19. Care sunt organele administraţiei publice centrale de specialitate (ministere, forţele armate, Consiliul Superior de Aparare a Tarii).
20 Care este rolul şi atribuţiile Curţii de Conturi?
 
 
VARIANTA B (răspunsurile se găsesc în textul de mai sus)
 
 
1.Cum se numesc  actele  (normative) emise de Guvern, Parlament şi Preşedinte?
2. Care este rolul Preşedintelui Romaniei?
3. Cine are drept de iniţiativă legislativă? 
4. Cum se numeşte persoana (autoritatea) care conduce un judeţ?
5. Care sunt diviziunile administrative ale teritoriului României?
6. Cine poate cere revizuirea Constituţiei?
7. Care este durata mandatului Preşedintelui României? 
8. Care este forma de guvernământ în România?
9. Cine exercită puterea legislativă?
10. Cine reprezintă puterea executivă?
11. De câte tipuri sunt legile? 
12. Care este ziua naţională a României?
13. Care este rolul Curţii Constituţionale?
14. Cine ţine locul Preşedintelui  în perioada când acesta nu-şi poate îndeplini funcţia?
15. Când a avut loc cea mai recentă modificare a  Constituţiei?
16. Care sunt principiile pe baza cărora funcţionează administraţia publică locală?
17. Care sunt trăsăturile definitorii ale justiţiei în România?
18. Funcţia de judecător este compatibilă cu alte funcţii, inclusiv cu cele din învăţământul superior?
19. Pe ce se bazează economia de piaţă în România?
20. Din cine este alcătuit Guvernului?
 
                                                     Varinata C (întrebări şi răspunsuri)
 
1.  Care este diferenţa dintre o ordonanţă şi o lege?
Ordonanţa este dată de Guvern în baza unei legi de abilitare, iar legea este dată de Parmanent
 
2. Care este condiţia ca un decret să existe?
Să fie publicat în Monitorul Oficial
 
3. În ce limbă se desfăşoară învăţământul în România?
În limba română, într-o limbă de circulaţie internaţională şi în limba minorităţilor naţionale.
 
4. Cine sunt magistraţii?
Judecătorii şi Procurorii
 
5. Cine are dreptul să fie Preşedinte a României? Care sunt condiţiile?
 să fie cetăţean român
 să aibă drept de vot şi drepul de a fi ales
 sa aibă dreptul de a face parte dintr-un partid politic
 sa aibă vârsta de peste 35 de ani
 
6. Care este relaţia dintre primar şi prefect?
O relaţie de coordonare
 
7.Care sunt situaţiile când nu se consideră violare de domiciliu?
 executarea unui mandat de arestare sau a unei hotârâri judecătoreşti
 înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane
 apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice
 prevenirea răspândirii unei epidemii
 
8.  Cum asigură statul dreptul la un mediu sănătos?
Prin legi
 
9.  De câte voturi este nevoie pentru adoptarea unei legi organice?
Votul majorităţii membrilor din Cameră
 
10.  De câte voturi este nevoie pentru adoptarea unei legi ordinare?
Votul majorităţii membrilor prezenţi
 
11. Ce este o ordonanţă?
Un act normativ dat de Guvern, la fel ca o lege dar care nu este dată de Parlament, ci de Guvern
 
12. Ce este o hotărâre?
Un act normativ dat de Guvern, se adoptă pentru executarea legilor
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

 

 

المزيد من: